Erau doua persoane,un el si o ea,pe o banca. Ea,privea in fata,in gol. El vorbea de zor,dar superficial. Ea zambea;si-a dat seama ca este fara rost. El continua. Senin. L-a oprit si l-a intrebat:
– De ce vrei sa facem asta?
-Pentru ca imi place de tine,raspunde el amuzat.
Atunci se ridica si pleaca. Privirea tot goala,precum inima.Fara continut,fara contur,fara compozitie. Pentru ca a fost naiva.