Fetiţă,tu mă asculţi ?

large (2)

La început,am crezut că ai fost o greşeală. Una frumoasă,dar eram convinsă că nu a fost bine. Mă gândeam; mă gândeam la ce ar fi putut fi,la cât de greşit ar fi fost din partea amândurora să ne lăsăm păcăliţi în felul acela.

Dar acum,după ceva timp,vreau să îţi mulţumesc. În puţinul timp în care-ai fost prezent în viaţa mea,m-ai învăţat multe. Ai fost o persoană bună,dragule. Au fost primele întâlniri pe care le-am avut la 6 dimineaţă. Singurele în care am râs atât de mult. Printre puţinele în care mă simţeam încolţită de entuziasmul tău,de fericirea ta,de încrederea ta.

Îmi plăcea să te privesc,şi nu,nu în oglindă,aşa cum îmi spuneai,ci să mă uit la tine,în mod direct.

Nu a fost nimic şi totuşi a fost ceva. Ceva din care am învăţat.

M-ai învăţat să fiu eu,să îmi dau seama cum sunt.

Îţi mulţumesc,străine. Acum sunt gata pentru ce urmează. Acum aştept iubirea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s