Mintim ,mintim atat de mult

Mintim ,mintim atat de mult

large (2)

Este bine sa minti,insa daca ajungi sa TE minti, te-ai dus.

Ajungi intr-un punct din care nu te poti intoarce. Nu ai de ales,trebuie sa continui sa te minti,iar asta este coplesitor,sfasietor. E usor sa ii pacalesti pe ceilalti,ai cuvintele bune. Dar pe tine,cum o faci ? Cand iti spui ceva si mintea iti raspunde automat : ai vrea tu , e dificil sa te faci sa ,,crezi”. Iluzii,evident,dar iluziile te tin in viata.

Suntem atat de saraci,incat nu ne permitem vieti adevarate.

Atat de saraci,incat cersim iluzii. Stam la colturile inimilor si a mintilor,asteptand indurare. 

,,Ajuta-ma,minte-ma,spune-mi orice,trebuie sa traiesc ! Nu,nu imi spune ca nu e adevarat. Haide,o sa te cred,spune-mi orice doresti. Ca fluturii au gheare, ca vara ninge,ca …  . Spune-mi ca o sa ma descurc si ca o sa reusesc. ”

Cersim, insa nimeni nu ne are in gratii. Cersim,insa nimeni nu ne raspunde.

Lasa-ma in voia mea

Lasa-ma in voia mea

large (1)

Caut de zor printre lucruri. Caut ceva anume si nu gasesc,nu imi amintesc unde l-am pus ori daca se afla aici . Caut infinitul intr-un sertat;lipseste. L-am pierdut? Poate e in birou,trebuie sa fie acolo. Cum ar putea sa dispara asa ?

Ploua. Apa-mi loveste fereastra zgomotos. Nu am chef de ea. Sa ma lase in pace. Am nevoie de noapte,noaptea e drogul meu. Am nevoie de noapte si de timp. Pentru tot ce am de facut, caut infinitul.

Am gasit o harpa.Este prafuita si nu imi apartine,probabil a uitat-o cineva in  noapte. Nu conteaza,este buna,este ceva de care aveam nevoie. Transforma tipetele in note,transforma frustrarile in sunet.  TU ,lasa-mi linistea. Te rog, nu vreau sa te ascult nici acum,nici maine,probabil nici mai tarziu.

Este atat de sec. Eu profund dezinteresata iar ei profund incapatanati. Incapatanati sa ma sece de orice gand pozitiv,de orice putere de visare. Imi dau seama ca am pierdut ceva. In lupta mea cu viata,am pierdut unele momente. Am sarit peste etape;am incercat sa sar peste etape si am patit-o precum Enigel.

Totusi,sa verific iar sertarul. Poate l-a pus o raza inapoi. Infinitul meu. Dar nu, gasesc doar o pana arsa. Nu se poate, mana mea nu are urme. E oare posibil sa nu fie atat de vizibil ? E oare posibil sa fim atat de ignoranti ori superficiali?  Am multe foi albe. Ma musca de suflet si ma calca-n picioare. Nu ma pot impotrivi, primesc ceea ce merit.

Nu sunt cum am crezut. Nu am idee cum sunt. Mai bine las harpa sa cante.. 

large