Daca am realiza ca iubirea nu e vesnica

Daca am realiza ca iubirea nu e vesnica

10411825_712681582102792_5738023954919927155_n

Daca am realiza ca iubirea nu este vesnica,am fi mai fericiti. Nu am alerga dupa ea,am trai clipa. Am lua toata bucuria din noi si am folosi-o.

Iarta-ma, inima, te-am secat. Sa ma ierti,ca si eu te-am iertat de atatea ori. Stiu,sunt rau,incerc sa te constrang.. Am gresit! Cum doare sa descoperi ca ai gresit! Am gresit cand am amanat lucrurile ori cand le-am evitat. Am gresit cand am raspuns unor fapte nu cu inima,ci cu mintea. Nu stiu ce credeam ca o sa castig. A fost frumos,a fost repede si..neimplinit.

Am gresit cand am crezut ca voi invinge intr-un razboi care nici nu-mi apartinea. Te rog sa ma ierti,straine. Si te mai rog sa-mi vorbesti,nu stii cum ma ucide tacerea ta. 

Incerc sa ma bucur pentru fericirea ta. Intelege-ma,sunt lacom. Intelege-ma si iarta-ma ca nu ma bucur deplin . E atat de frustrant sa stiu ca nici o mie de explicatii nu ar mai fi de ajuns. Nici o privire. Am fost invinsi amandoi. De orgoliu,de teama,de amanare,de clipa. Iar eu mi-am fost prieten si dusman. 

Te-am ajutat sa-ti pui perdele si tablouri si poate chiar putina mobila in suflet..

Te-am ajutat sa-ti pui perdele si tablouri si poate chiar putina mobila in suflet..

large

Toti suntem o umbra in viata cuiva. Pentru ca asa sunt oamenii,pastreaza amintirile clipei.

Asadar,la un moment dat,fiecare dintre noi am fost acel ,,tot” din viata cuiva. Si stiam asta,ne placea,si speram sa fim acolo pentru eternitate. Imi pare rau, suntem atat de efemeri incat stelele rad noaptea de iluziile noastre. Se amuza de planurile noastre,de credintele noastre,de bataile inimii. Ele stiu ca noi suntem ca frunzele,purtati prin anotimpuri si cazuti,uscati,disparuti.

In viata acelei persoane nu vom ramane tot-ul. Dar vom ramane ceva,o umbra,o sclipire,un gand. Si asta este mai frumos decat orice. Sa stii ca ai pus o caramida la casa sufletului sau. Sa stii ca l-ai ajutat ce perdele sa-si puna in minte ori poate ce tablou sa agate pe peretele personalitatii. Toate aceste lucruri ce se pierd in timp, intre parantezele timpului uman par infinite. Ele capata valente indestructibile si isi largesc orizontul catre lumina si intuneric,foc si gheata, bun si rau,iubire si indiferenta.

Toti suntem o umbra in viata cuiva. Ramane la alegerea noastra daca vom fi o umbra placuta,creata de Soare,ori una din noptile Intunericului,care sa inspaimante si cea mai puternica fiinta.