0

Dezamăgirea grâului pribeag

PRIBEÁG=(Persoană) care merge din loc în loc fără a avea o țintă sau o treabă precisă; hoinar; străin. ♦ (Om) refugiat, fugar.

Poate nu sunt o floare frumoasă.
Sunt plante cu flori colorate, înalte, cu frunze verzi, sănătoase și sunt eu. Ca un spic de grâu uscat, bătut de vânt, gălbenit de la soare. Cu rădăcinile prea superficial înfipte, încât mă port de colo-colo. Nici măcar nu am crescut unde trebuie, sunt la o margine de drum care nu a mai văzut o talpă de om. Nici măcar nu am flori! Ah, mereu am visat că o să cresc, o să am niște frunze frumoase, verzi, muguri roditori și.. flori. Flori mari, viu colorate, cu nectar dulce și cu miros atrăgător. Cea mai frumoasă floare sălbatică!
Dar nu. Stau pribeag și privesc la Soare. Mă întreb dacă și el mă vede, dacă da, de ce nu mă ajută?
Nu am fost în stare să-mi fac o rădăcină groasă că să stau bine înfipt în pământ.
Nu am fost în stare de nimic.

spic

Advertisements