Fatigabilă

Fatigabilă

Cu ce te-ai păcălit, suflete, și tu, și cei ca tine? La frumuseți din stele ori la fericirea picăturilor de ploaie dintr-o furtună prea tomnatică? Ori poate la gânduri despre maci și valuri, ori poate la cosițe blonde fluturate galeș amorțit.

Căci nu ai, suflete, nimic cu care să te explici. Nu găsești tinerețea în ochii ei, nu găsești inocența-n minte și nici primăvară pe mâini. Nu găsești simetria, nici măcar funcționalitatea.

E prea defectă, suflete, ca să îți mai aparțină. Este o alta. Iar eu nu îi suport linia, nu îi suport buza de sus mișcată strâmb spre tâmple. De poverile nopților prea scurte i s-a ofilit coloana. De apăsarea întunericului a fugit; a fugit și a urlat cu toata viața și a abandonat.

Cântă tu, mierla dulce, cântă despre împlinire, căci ea, suflete, nu mai e nimic din ce a trecut. A apus o dată cu tăierea parului, cu a smulgerii rădăcinilor de speranță pe care le-ngrijise cu atâta spor.

Suflete, renunță să mai lupți. Renunță și las-o să moară, ascunsă-n mijlocul lumii ce trece, trece și nu vede câtă durere, și chin, și jale.. trece și nu vede cum își reneagă ființa, duală cândva, reneagă corpul și simțirea.

32783353_1558518450940256_4153204629015887872_n

Advertisements

One thought on “Fatigabilă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s