Te-am ajutat sa-ti pui perdele si tablouri si poate chiar putina mobila in suflet..

Te-am ajutat sa-ti pui perdele si tablouri si poate chiar putina mobila in suflet..

large

Toti suntem o umbra in viata cuiva. Pentru ca asa sunt oamenii,pastreaza amintirile clipei.

Asadar,la un moment dat,fiecare dintre noi am fost acel ,,tot” din viata cuiva. Si stiam asta,ne placea,si speram sa fim acolo pentru eternitate. Imi pare rau, suntem atat de efemeri incat stelele rad noaptea de iluziile noastre. Se amuza de planurile noastre,de credintele noastre,de bataile inimii. Ele stiu ca noi suntem ca frunzele,purtati prin anotimpuri si cazuti,uscati,disparuti.

In viata acelei persoane nu vom ramane tot-ul. Dar vom ramane ceva,o umbra,o sclipire,un gand. Si asta este mai frumos decat orice. Sa stii ca ai pus o caramida la casa sufletului sau. Sa stii ca l-ai ajutat ce perdele sa-si puna in minte ori poate ce tablou sa agate pe peretele personalitatii. Toate aceste lucruri ce se pierd in timp, intre parantezele timpului uman par infinite. Ele capata valente indestructibile si isi largesc orizontul catre lumina si intuneric,foc si gheata, bun si rau,iubire si indiferenta.

Toti suntem o umbra in viata cuiva. Ramane la alegerea noastra daca vom fi o umbra placuta,creata de Soare,ori una din noptile Intunericului,care sa inspaimante si cea mai puternica fiinta.

,,Îmi este teamă că infinitul meu este mai aproape decât infinitul tău. Şi că voi ajunge la capăt. Nu vreau să mă iubeşti până la infinit, nu vreau să mă iubeşti într-un mod pe care nu-l pot cuantifica, pentru că asta mă sperie. Şi fug. Iubeşte-mă infinit de frumos, chiar dacă va fi puţin şi aproape.”