De la ,,Jurnalul Evei”

Aş vrea să învăţ cum
să iubesc
fără să rămân cu cratere în piept,
cum să ţin suflete în palme
fără teama
că o să le sparg,
şi o să mi se scurgă printre degete
ca nisipul
încet, uşor, sigur,
iremediabil,
ca timpul.

Te rog,
ajută-mă,
să îmi lipesc inima la loc,
să potrivesc bucăţile,
să îmi amintesc
cine sunt.

Te rog.
Ai tu curaj pentru mine,
mie mi-e teamă
c-o să mă tai în cioburi.